Durere mare!

Am primit o sugestie de la Mihai Alexandrescu, jurnalist pitestean cu care se pare ca sunt exact pe aceeasi lungime de unda. Imi zice el, de ce nu postez despre viata de zi cu zi din San Diego, cu poze, frumos... Perfect! Ma pregateam sa caut poze prin arhiva, sa ma duc sa fac altele daca e nevoie, ce mai, intrasem in priza. Dar am facut nerozia sa citesc stirile mai intai. Monica Lovinescu s-a stins din viata, Dumnezeu s-o odihneasca, iar in Italia un nou caz pateaza imaginea si asa destul de terfelita a Romaniei. Si uite asa mi s-a taiat pofta de poze si de tot. E unu' pe forumul din blogul lui Alexandrescu, o tine una si buna ca romanii "fugiti din tara" manjesc imaginea Romaniei prin comentarii postate pe net. De parca romanii din diaspora sunt de vina ca in Romania darea si luarea de mita au devenit valori nationale. Mie personal imi zice ca habar n-am de cum stau lucrurile in Romania si ca n-am dreptul sa comentez. Ce nu stie el e ca din 1998 cand am plecat si pana acum am fost in Romania in vizita in fiecare an, cateodata si de 3 ori pe an. Pentru ca, spre frustrarea lui, nu sunt un nimeni, cum ar vrea el, meschinul, si nu traiesc dintr-un venit minim, de azi pe maine. Iar de fiecare data cand am fost in tara a fost o experienta mai rea decat precedenta. Traficul din ce in ce mai aglomerat, oamenii din ce in ce mai nervosi si mai badarani. Ma intreaba cunostinte, care nu sunt la curent cu starea de lucruri de acolo pentru ca, sa recunoastem, Romania prezinta prea mic interes pentru americanii de rand, daca as recomanda tara mea natala ca obiectiv turistic. Si sunt inclinat sa zic da fratilor, bineinteles, duceti-va sa vedeti una si alta, ca tara e frumoasa si oamenii primitori. Si apoi ma gandesc mai bine. Cersetorii la semafor, smecherii pe langa casele de schimb valutar, hotii de buzunare, maidanezii si aurolacii in toate zonele din toate orasele... Si, mult trambitata ospitalitate care e ceva de domeniul trecutului. Si incep sa ingaim ceva, cum ca da, ar fi multe de facut si de vazut dar in momentul de fata tara trece printr-o perioada nefasta si traiul e greu si asta isi pune amprenta asupra populatiei si ma rog in gand ca interlocutorul sa nu o lungeasca pentru ca nu stiu ce scuze sa mai gasesc. Nu pot sa apar imaginea Romaniei cu argumente solide pentru ca nu le am. Si nu exista scuze pentru situatia in care se afla Romania. Exista doar motive si toate sunt de natura umana. Cand spun unii, vai situatia economica, sau situatia politica... Pai cine se ocupa de economie? Oameni. Cine se ocupa cu politica? Oameni. Si cine are puterea sa schimbe totul? Oameni. Cam atat am de zis acum, ca mi s-a facut lehamite de ce fac unii oameni in si din Romania.

P.S. O sa urmez sugestia lui Mihai si o sa postez despre cum e viata de zi cu zi pe aici. Sau, ma rog, de saptamana cu saptamana, ca tot nu ma vad in stare sa scriu in fiecare zi. Pe curand!